Declararea pandemiei de SarS-Cov-2 a avut efecte majore asupra activitatii angajatorilor si implicit asupra contractelor de munca ale angajatilor. Pandemia a determinat autoritățile să adopte o serie de măsuri pentru protejarea populației, printre ele fiind decretarea stării de urgență la nivel național. Acest lucru a dus la închiderea multor activități comerciale. Astfel, multe sectoare de business, printre care HoReCa, retail, imobiliare și producția au fost închise sau și-au redus semnificativ activitatea, ca urmare a ordonanțelor militare adoptate, fapt care a determinat concedieri masive.
Cu toate acestea, angajatorii nu pot recurge la concedieri abuzive. Astfel, nu poate avea loc concedierea angajaților pe motiv de forță majoră. Nu poate avea loc concedierea unui salariat nici pe motiv de întrerupere și/sau reducere temporară a activității economice a angajatorului, respectiv acesta nu poate fi un motiv singular pentru desfacerea contractului de muncă. Desfacerea contractului individual de muncă al angajatului poate avea loc doar în baza motivelor legale prevăzute de Codul Muncii.
Concedierea poate fi dispusă pentru motive care țin de persoana salariatului sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Este important să știți că, salariații nu pot fi concediați pe durata carantinei.
Toate cele arătate mai sus nu reprezintă motive de concediere, însă reprezintă motive de suspendare a contractului individual de muncă.
Suspendarea contractului individual de muncă poate avea loc de drept, la inițiativa ambelor părți sau doar a angajatului sau a angajatorului. În cele ce urmează, ne vom opri asupra suspendării de drept a contractului de muncă.
Art. 50 din Codul muncii prevede : Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situații:
- a) concediu de maternitate;
- b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
- c) carantină;
- d) exercitarea unei funcții în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, pe toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel;
- e) îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat;
- f) forța majoră;
- g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condițiile Codului de procedură penală;
- h) de la dată expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizațiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu și-a reînnoit avizele, autorizațiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept;
- i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Dată fiind situația pandemiei de coronavirus, cad asupra atenției noastre si le vom analiza, motivul carantinei și a forței majore, ca și motive de suspendare de drept a contractului de muncă.
Codul muncii prevede la art. 50 alin.1 lit.f, în caz de forță majoră poate avea loc suspendarea de drept a contractului individual de muncă. Totuși, situația prezentă, instituirea stării de urgență nu s-ar încadra la definiția forței majore, prin urmare angajatorul nu poate suspenda pentru acest motiv contractul individual de muncă al angajatului.
Codul muncii la art. 4 alin.3 face referire la forța majoră “Nu constituie muncă forţată , munca sau activitatea impusă de autorităţile publice: d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia.”
Codul civil definește forță majoră la art.1351 alin.2 că fiind orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. Avand in vedere aceste aspecte, in situatia noastra lipsește condiția imprevizibilității.
Totuși, părțile pot să prevadă, în limita legii, în contractele de muncă, motivele de forță majoră care ar putea duce la suspendarea contractului.
Tot articolul 50 din Codul muncii prevede: contractul de muncă poate fi suspendat de drept dacă va aflați în carantină.
Carantina fiind o restricție la circulația persoanelor destinată să prevină raspândirea unei boli. Prin urmare, pe durata suspendării contractului că urmare a carantinarii salariatul primește o indemnizație egală cu 75% din media veniturilor pe ultimele 6 luni, in limita a 12 salarii minime brute pe țară/lunar. Indemnizația pentru carantină se suportă din bugetul de stat.
Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică. Salariații aflați în aceste condiții au suspendat de drept contractul individual de muncă, deoarece cauza de suspendare intervine independent de voința părților contractante (Alexandru Athanasiu, Luminița Dima, Regimul juridic al raporturilor de muncă în reglementarea noului Cod al muncii, în “Revista Română de Dreptul muncii”).
Este important să știți, dacă contractul de muncă este suspendat în baza celorlalte motive, pe durata suspendariii nu se achita drepturile salariale.
